De prin minte adunate

Locul unde vorbim despre orice

Testăm, testăm, produsul îl încercăm

Haideţi să vă spun ce ispravă am făcut: am intrat în campania de teste Tupperware. Să nu vă imaginaţi că sunt vreun pilot  de încercare sau că îmi pun viaţa în pericol. Nu, voi testa o sticlă de 500 de ml de la firma mai sus amintită, una recunoscută ca fiind cea mai bună pentru produsele din plastic în 140 de ţări.

sticla eco tupperware

Probabil că lumea se întreabă de ce fac asta. Păi o fac din curiozitate, dar şi pentru că între mine şi Tupperware e o legătură veche, veche. Ştiţi ce e aia Tupperware? Nici eu nu ştiu prea bine în termeni tehnici. Aş putea să vă spun cu copy/paste (esenţa jurnalismului de azi) de pe site-ul lor ce minunaţi sunt şi ce bine e să cumpăraţi produse de la ei. Dar nu voi face asta, pentru că tot ce vreţi să aflaţi puteţi găsi pe site-ul lor. Eu o să vă povestesc ceva din proprie experienţă.

În urmă cu aproape 16 ani, prin 1997, cred, o prietenă de-a maică-mii cu relaţii prin State şi-a propus să introducă Tupperware în România. A renunţat la idee după câţiva ani, din lipsă de timp, dar la început era foarte entuziastă. Aşa că a făcut, cum e modelul, nişte prezentări, la care au fost, evident, şi persoanele de sex feminin din familia mea. Adică maica-mea şi viitoarea ei noră, adică actuala mea soţie. De ce vă spun astea? Pentru că ele au venit foarte încântate de acolo. Îmi spuneau că e vorba de o companie care desface produse de plastic, dar nu plastic d-ăla care dezvoltă germenii şi microbii, ci din ăla bunu’, cum zicea fii-miu când era mic.

Ca să mă convingă că merită să dea banii pe asemenea produse, au adus acasă o cană de apă, cam de doi litri capacitate, cu capac. Verde. „Uite, cana asta asigură ionziarea apei”, mi-au spus ele. Adică iei apa de la robinet, o pui în cană şi apa devine din rea – bună (sper că procesul se cheamă ionizare). Nu am crezut la început, dar, într-adevăr, aveau dreptate. Habar n-am cum face cana aia, dar ţine apa proaspătă şi o săptămână. Vă spun din proprie experienţă, căci şi acum o ţin la capul patului, pentru a putea bea în nopţile însetate. Şi, apa nu se strică muuulte nopţi la rând, căci vă imaginaţi sper că nu beau câte doi litri pe seară, că nu sunt cămilă, deşi uneori cică stau cocoşat pe scaun… Oameni răi…

De asemenea, tot atunci au mai primit ca mostră o caserolă penru încîlzit mâncarea la cuptorul cu microunde. Nu am folosit-o la asta decât peste câţiva ani, adică atunci când am cumpărat un asemenea cuptor. Aşa că în primii ani ea a stat doar cu mâncare prin frigider. Să nu vă imaginaţi că am ţinut şi mâncarea câteva săptămâni în ea şi nu s-a stricat. Nu, nici vorbă, dar ceea ce vreau să spun e că deşi folosită la greu cu se spune, şi spălată direct proporţional cu număruld e folosiri, capacul încă se mai potriveşte perfect şi totul e închis etanş. În ultimii ani în casă mi-a apărut şi o maşină de spălat vase. La început am spălat şi caserolele de plastic înăuntru, iar cea de la Tupperware este singura careia i se mai potriveşte capacul la fel ca înainte. celelalte s-au deformat din cauza apei fierbinţi şi a aburilor fierbinţi din interiorul maşinii de spălat

Având aceste experienţe personale legate de produsele Tupperware, m-am băgat cu dragă inimă în campania de testare a noilor produse introduse pe piaţă. Ele erau multe, dar eu nu am mai prins loc decât la sticla eco de 500 de ml.

Am văzut şi filmuleţul de prezentare al ei – îl veţi vedea în josul articolului – şi abia aştept să o primesc şi să vă povestesc cum e. Teoretic, înainte de a testa ceva, trebuie să ai nişte aşteptări. Ale mele sunt şi mari şi pe deplin justificate.

În primul rând, mă aştept ca sticla să nu curgă după ce va fi închisă – marea mea problemă. Capacul pare foarte ok şi etanş şi, bazându-mă pe experienţele anterioare în materie de Tupperware, sunt sigur că şi dacă voi bea toată apa din Dunăre cu sticluţa mea tot nu se va strica ceva la capac sau la sticlă.

De asemenea, mă aştept ca fie soare fie frig, apa mea să fie mereu în siguranţă şi bună de băut. Dacă va fi cald, sticluţa mea mi-o va ţine numai bună de băut. Nu va fi rece ca în termos, dar măcar nu va avea gustul ăla sălciu pe care îl prinde în sticlele normale de plastic. V-am spus doar, ei folosesc un plastic cu totul altfel. Şi dacă acum 17 ani era perfectă compoziţia, nici nu îmi pot imagina cum a ajuns acum. Mega-perfect?

De asemenea, mai am o aşteptare de la produs: sunt absolut sigur că sticla îmi va fi „confiscată” de fii-miu. Are o capacitate extraordinară de a vedea când un produs e bun şi frumos şi practic şi de a-l lua, nu înainte de a-l cere aşa cum ştie el, adică făcând ochii tip „Puss in Boots” din desenele cu Shreck.

Gata cu vorbitul, să vină produsul, pentru a vă putea povesti aventurile mele cu el. Până atunci, vă las să urmăriţi prezentarea lui şi să descoperiţi cât este de practic.

 

Anunțuri

Un comentariu la “Testăm, testăm, produsul îl încercăm

  1. Pingback: Pilot de teste cu sticla Tupperware | De prin minte adunate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la Septembrie 29, 2013 de în DIVERSE şi etichetată , , , .
%d blogeri au apreciat asta: